Vinetele

Desi nu pare, „solanum melongena”, cunoscuta de toti sub denumirea de vinete, este o planta din genul „solanum”, din care fac parte cartofii si rosiile.

Istoricul Pliniu cel Batran a facut referire la aceste plante, denumindu-le „plante ale soarelui”.

Vinetele au fost cultivate in sudul si estul Asiei inca din preistorie, fiind originare din India. Mai tarziu, romanii si grecii au inceput sa cultiveze vinete, dupa ce negustorii arabi au raspandit cunostiintele despre aceasta planta in toate zonele adiacente Marii Mediteraneene.

In Europa, vinetele sunt mentionate prima oara in Anglia secolului al XVI-lea, dar alte referinte observa existenta si cultivarea acestora in Spania inca din secolul XII.

Tipuri de vinete

Exista diverse specii de vinete cultivate. Europa si America cultiva vinete inchise la culoare si alungite. India cultiva vinete de culori diverse (galben, verde, violet inchis), care pot ajunge si la 2kg in greutate.

Chinezii si japonezii cultiva vinete mici, de marimea unui castravete, existand si variante de culoare alba-galbuie.

Prepararea vinetelor

Indiferent de culoare si dimensiuni, vinetele sunt legume recunoscute si apreciate de bucatariile multor tari. Vinetele crude au un gust amar, dar prin pregatirea lor (fierbere, prajire in cuptor sau pe gratar, coacere), pulpa carnoasa dezvolta un gust si o aroma deosebita.

Pregatirea acestora necesita putin timp, iar retetele cu vinete sunt delicioase, si recomandate tuturor, adulti si copii laolalta. Vinetele pot fi pregatite separat, dar si impreuna cu alte alimente, in sosuri, salate, zacusca.

Beneficiile vinetelor

Vinetele sunt legume sarace in carbohidrati, proteine si grasimi. Iata cativa dintre nutrientii si vitaminele continute in 100g de vinete:

– fibre (12%)
– cupru (4%)
– magneziu (3,3%)
– potasiu (5,7%)
– mangan (11%)
– vitamine: B3 (3%), B6 (4%), C (3,5%)
– folati (5%)

Trebuie mentionat faptul ca, pe langa aceste minerale si vitamine, vinetele conti si fitonutrienti, agenti antioxidanti cu diverse beneficii pentru organism.

In total, diversele variatii de vinete existente prezinta peste 13 tipuri de fenoli.

Fitonutrientii includ in compozitia lor un element fenolic denumit nasunin, un puternic antioxidant prezent in coaja vinetelor. Nasuninul micsoreaza excesul de fier din sange, previne aparitia placilor si a blocajelor in peretii vaselor de sange, previne deteriorarea si distrugerea celulelor de catre radicalii liberi.

Pe langa nasunin, in vinete exista un alt fenol denumit acidul clorogenic, un antioxidant care exista in boabele de cafea dar si in ceaiul negru, cartofi, prune. Acest fenol reduce si chiar stopeaza eliberarea de glucoza in sange, prin urmare, reduce factorul de absorbtie a grasimilor in corp, ajutand in procesul de slabire.

In aceeasi masura, acidul clorogenic scade presiunea vaselor de sange, reducand si nivelul de colesterol. Prin urmare, fenolul clorogenic poate preveni aparitia diabetului.

Acidul clorogenic isi pierde din potenta atunci cand alimentele respective sunt coapte sau prajite la temperaturi mari.

Fibrele continute de vinete ajuta la protejarea tractului digestiv, prevenind aparitia cancerului de colon.

Desi vinetele sunt sarace in calorii, fara grasimi, dar bogate in fibre, consumul acestora da o senzatie de satietate.

Mineralele si vitaminele din vinete ajuta si la sanatatea firelor de par si a unghiilor, mentinand stralucirea si hidratarea pielii.

Efecte secundare si interdictii

Vinetele (in special cele proaspete si ne-maturate) sunt recomandate in diverse regimuri si cure de slabire, fiind un inlocuitor pentru carne in dietele vegetariene si dieta vegan.

Exista diverse metode de preparare a vinetelor. Totusi, este recomandata evitarea prajirii acestora, deoarece pulpa vinetelor absoarbe foarte mult ulei in procesul de prajire. Este recomandata coacerea acestora.

Cat priveste consumul de seminte de vinete, acestea nu prezinta pericole pentru sanatate.

Contrar multor aprecieri si indicatii (auzite), nu este recomandata consumarea frunzelor si florilor de vinete, deoarece compusii prezenti in acestea prezinta un grad crescut de toxicitate; mai exact datorita solaninei, un alcaloid care, in cantitati mari (~200 g), este primejdios si toxic.

Persoanelor care sufera de probleme si complicatii la rinichi si vezica biliara le este interzisa consumarea de vinete, datorita interactiunii cu oxalatii prezenti in acestea. Oxalatii sunt substante prezente in animale, plante si in om. Daca acesti oxalati sunt concentrati in fluidele corpului, ei se cristalizeaza (se intaresc) si pot provoca diverse probleme de sanatate. Blocarea circulatiei renale si biliare este o problema serioasa care trebuie evitata.

Consumul excesiv de vinete poate provoca (mai ales in randul copiilor) diverse alergii si reactii adverse precum greata, mancarimi ale pielii.

Vinetele sunt recomandate femeilor insarcinate, putand ameliora si imbunatati digestia. In aceeasi masura, consumul de vinete poate fi interzis femeilor insarcinate, daca acestea sunt pregatite necorespunzator, deoarece pot provoca probleme de digestie, probleme care afecteaza sanatatea fatulului.

Concluzie

Vinetele aduc o bogatie de beneficii pentru sanatatea ta si a familiei tale, datorita diverselor vitamine, nutrienti care ii dau valoare.

Nu exclude vinetele din alimentatia ta!