In urma studiilor s-a observat ca substanțele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen. La cei care consumă cel puțin două căni de ceai sau cafea zilnic, cu ajutorul cofeinei, se reduce incidența bolilor cronice de ficat, care sunt frecvente la alcoolici sau persoane supraponderale.
Se presupune un efect pozitiv și în dementa, boala Parkinson sau Alzheimer, consumatorii de cafea având mai puține șanse de a dezvolta aceste boli. In baza unui studiu, se pare ca exista un efect mixt asupra memoriei de scurta durata, îmbunătăţind-o când informația solicitata se încadrează mersului normal al gândirii, dar face dificila amintirea informațiilor care nu sunt corelate cu aceasta. Cofeina a mai fost identificata ca acționând ca antidepresiv.
Printre efectele pozitive ale cafelei se numără si scăderea posibilității apariției diabetului sau a cirozei ficatului. Aduce un aport de minerale si vitamina B3, diminuând absorbția anumitor vitamine B si a fierului. La bărbaţi este sugerata o diminuare a riscului de guta, de pana la 40% cu 4 ceşti de cafea pe zi.
În cazul consumului abuziv de cafea sau alte băuturi care conțin cofeină pot să apară următoarele efecte: privire intetosata, somnolenta, foame scazuta sau pronuntata, iritabilitate; sete, tahicardie, (frecvență cardiacă crescută); parfum de fruct al respirației; neliniste, tremur (tremurături); nervozitate, stări de panică, anxietate, confuzie; insomnie; roșeața sau paloare a pielii, transpirație rece; hiperglicemie; tremur muscular; greață, dureri de stomac, urinari dese, ketoni in urina, diaree, convulsii, o stare ușoară de dependență – în lipsa cafelei pot să apară dureri de cap (migrene).
Cafeaua nu este recomandata tuturor, spre exemplu poate agrava refluxul gastroesofagian deja existent, migrene, aritmii.
Consumul excesiv si îndelungat al cafelei poate duce la diminuarea fierului din organism si la o anemie asociata acesteia. De asemenea, poate împiedica absorbţia suplimentara de fier. O cercetare mai elaborata a arătat ca consumul de cafea cu cofeina poate afecta vasele arteriale.
Cafeaua este o băutură psihoactiva care mărește presiunea arteriala, creste rezistenta vasculara, si mărește activitatea renina. Totodată cafeaua mărește tensiunea. Un alt studiu a sugerat ca intr-un organism supus exercițiilor fizice cafeaua modifica parametri precum conductibilitatea vasculara.
Se estimează ca mirosul cafelei are calitatea de a restaura pofta de mâncare si de a reîmprospăta receptorii olfactivi in diverse situații, chiar si după ce o persoana a gătit, daca aceasta miroase niște boabe de cafea.
In cafea au fost raportate peste o mie de chimicale. Cafeaua instant are o mult mai mare cantitate de acrilamide decât cafeaua preparata.
Conținutul de cofeina poate varia in funcție de modul de pregătire al cafelei. De exemplu, o ceașca de cafea fiarta poate conține intre 80 si 135 mg de cofeina, o ceașca de cafea moca poate conține intre 115 si 175 mg, iar o ceașca de cafea expresso in jur de 100 de mg de cofeina.
Se presupune, de exemplu, ca prezenta antioxidanților precum acizii clorogenici in cafea ar preveni daunele celulare datorate radicalilor liberi. Aceasta acțiune “anti-imbatranire” s-ar putea datora polifenolului conținut in cafea, dar acest fapt este relativ deoarece in vitro cafeaua are atât efecte pozitive cat si efecte nocive, acestea fiind variabile in funcție de doza.