Astmul bronsic – Simptome si tratament

Schimbarea anotimpului cald cu unul rece aduce cu sine si boli specifice sau agravarea unora deja existente. Una dintre bolile care se agraveaza odata cu venirea toamnei este astmul bronsic. Toamna aerul este mai umed, concentratia de mucegaiuri de pe fructe si legume este mai mare, incaperile umede in mod obisnuit au o cantitate crescuta de alergogeni, toate acestea fiind motive de declansare ale crizelor de astm.

Astmul bronsic este o boala a aparatului respirator, poate una dintre cele mai grave afectiuni ale acestuia. Printre simptomele astmului bronsic, putem mentiona crize de respiratie, cu impresia de asfixiere. In termeni medicali aceasta dificultate exgerata din pareta persoanei afectate de a expira se numeste dispnee paroxistica expiratorie. Aceasta are la baza o activitate crescuta a bronsiilor din pricina unor factori precum cei alergici sau infectiosi. Pe langa astmul alergic care se manifesta doar in anumite perioade ale anului, mai pot exista si alte forme de astm bronsic. Amintim, in aceasta categorie, astmul care se declanseaza la persoanele cu tulburari neuro-psihice.

Cea mai semnificativa dintre cauzele care duc la aparitia acestei boli este acumulareau unei cantitati uriase de toxine in organism, generate de proasta alimentatie sau de un mod defectuos de a trai. Nu apare brusc, este rezultatul unui proces care se poate intinde pana in copilarie.

Perioada de manifestare ale crizelor de astm bronsic difera in functie de gravitatea bolii. Astfel, in cazurile mai putin severe, crizele pot avea o durata foarte scurta si se pot declansa o data sau de doua ori pe saptamana in timpul zilei dupa expunerea la factori alergici, stres sau oboseala sau de doua, trei ori pe luna in timpul noptii. In cazurile mai severe ale acesteia, crizele se manifesta mai des, in special noaptea, la doua sau trei ore dupa adormire.

Dintre factorii externi care duc la declansarea unei crize de astm bronsic ori agravarea acestei boli am amintit aerul rece sau umed, ceata, mucegaiul, dar exista si o serie de factori alergogeni care provoaca declansarea unei crize de asmt bronsic.Amintim aici praful, polenul, fumul, fulgii. Fumul de tutun creeaza o atmosfera extrem de poluata (contine intr-un milimetru cub 5 miliarde de particule), specialistii in boli respiratorii considerandu-l ca fiind cel mai nociv.

De asemenea anumite medicamente (aspirina, antibiotice, cortizonice, dar si unele substante din medicamentele antiasmatice), unele componente din apa de gura ori pasta de dinti, alimente cu continut de polen ori miere, painea cu adaugiri chimice, bradul, preparate lactate fermentate, intepaturi de insecte, componente din protezele dentare, sarea in exces pot fi si ele un factor declansator al unei crize de astm bronsic.Factorii declansatori ai unei crize de astm pot fi, insa, nu doar de ordin extern, ci si intern. Crizele pot aparea din pricina acetil-colinei, adrenalinei, noradrenalinei sau histaminei.

Tratamentul este indicat sa fie unul specific antiasmatic (vaccin cu broncho-vaxom, cortizoizi, medicamente antihistaminice, anticolinergice, andrenergice) acestea ajutand la producerea surfactantului. Surfactantul este o substanta care tapeteza interiorul plamanilor. Surfactantul, constituit, in principal, din fosfolipide, formeaza o pelicula foarte subtire care acopera totalitatea suprafetei interioare a alveolelor pulmonare.

Acesta face ca aerul care circula in permanenta prin tuburile bronsice sa fie mai usor suportat de catre persoanele afectate de astm. Pe termen lung este recomandata detectarea factorilor alergici sau de natura neuropsihica, urmatorul pas fiind desensibilizarea bolnavului precum si stimularea imunitatii.

Inainte de a incepe un tratament naturist pentru astmul bronsic, trebuie inteles faptul ca regimul alimentar este foarte important. Trebuie inlaturate alimentele cu potential alergizant, in perioadele cu crize frecvente evitandu-se sucurile de legume sau fructe (mai putin a celor din fasole verde, varza dulce,broccoli, salata care sunt recomandate). In perioadele in care problema respiratiei este stabilizata, se recomanda salatele, fructele, supele de legume, carnea usoara, pestele, in general hrana cat mai putin gatita. Este recomandata evitarea painii proaspete, aceasta continand mai ales in primele zile anumite substante chimice care pot dauna unei persoane afectate de astm..

Cateva exercitii zilnice de respiratie profunda sunt si ele extrem de bine venite, nu doar pentru astmatici, ci si pentru persoanele neafectate de aceasta boala. Doua- trei reprize a cate 15 minute pe zi pot face minuni.